Întrebări frecvente despre comunicare la bebeluşi

Sunt suzetele nocive pentru dezvoltarea limbajului bebeluşului meu?

Atunci când încerc să îmi adorm bebeluşul găsesc de ajutor să îi pun o suzetă în gură pentru a o opri din plâns, dar am auzit că acest obicei îi poate afecta mai târziu vorbirea. Este adevărat?

Colegiul Regal pentru Terapeuţi ai Limbajului şi Vorbirii (Royal College of Speech and Language Therapists – RCSLT) spune că utilizarea regulată a unei suzete în faza gânguritului poate conduce la probleme de vorbire care să continue chiar şi după ce se renunţă la suzetă. Suzetele împiedică bebeluşii să exerseze formarea sunetelor cu buzele, limba, gura şi mandibula, în consecinţă inhibând gânguritul, una dintre cele mai importante etape ale învăţării vorbitului. În primul an de viaţă, atunci când bebeluşul este programat să absoarbă limbajul ce îl înconjoară şi să înceapă să scoată sunete, o suzetă este un obstacol în calea dezvoltării limbajului.

Ajută limbajul semnelor dezvoltarea vorbirii?

Am citit că poate fi de ajutor copiilor să îi înveţi limbajul semnelor astfel încât ei să poată comunica cu tine înainte de a putea vorbi. Înainte de a începe acest proces, vreau să ştiu dacă e de mare ajutor sau încetineşte eforturile copilului de a vorbi.

Motivaţia introducerii limbajului semnelor la bebeluşi este învăţarea câtorva semne care să ajute comunicarea copilului frustrat ce nu poate vorbi. Cei care sunt împotrivă spun că limbajul semnelor poate reduce motivaţia copilului de a învăţa să vorbească. Nimic nu poate lua locul interacţiunii directe între copil şi adulţii din viaţa lui, iar copilul va învăţa să vorbească doar auzind cuvinte. Adulţii din viaţa copilului ar trebui să fie suficient de familiarizaţi cu copilul astfel încât să poată interpreta ce încearcă el să spună fără a recurge la limbajul semnelor. Mai mult, dacă se utilizează limbajul semnelor cu bebeluşul, acesta trebuie acompaniat de vorbire.

Ce limbă ar trebui să vorbim?

Soţul meu este francez iar eu sunt englezoaică. Am fi bucuroşi ca copilul nostru să crească vorbind fluent în ambele limbi, dar nu suntem siguri cum să facem să se întâmple asta. Care este cea mai bună abordare?

Atunci când copiii sunt foarte mici, ei pot învăţa cu mare uşurinţă orice limbă la care sunt expuşi, aşa că dacă doriţi să devină bilingv e foarte important să vă asiguraţi că este expus încă de la început şi la engleză şi la franceză. Situaţia ideală este aceea în care fiecare părinte utilizează propia sa limbă maternă atunci când vorbeşte cu copilul şi este foarte perseverent în acest sens. Copilul va absorbi astfel ambele limbi în mod egal şi într-un final va fi capabil să le vorbească la fel de eficient. Se poate să dezvolte capacitatea de a vorbi mai repede una dintre limbi şi prin urmare vor fi momente în care va părea că refuză să converseze în cealaltă limbă, chiar dacă pare să o înţeleagă. Dar asta nu ar trebui să vă împiedice să continuaţi să utilizaţi limba maternă cu copilul chiar dacă el răspunde în cealaltă limbă. Cu timpul el va aprecia efortul pe care îl depuneţi pentru a-i da o bază puternică în ambele limbi.